Gândește-te cum traversează câinii strada. Câinele se plimbă ca orbul pe stradă, nepăsător de pericole, dând din coadă în timp ce pășește printre mașini, fără a se gândi prea mult. Mașinile îl ocolesc, cauciucurile scrâșnesc, zgomotul te asurzește în timp ce mașinile se lovesc unele în altele. Câinele se oprește dând din coadă din coadă pentru un moment și privește la grămada de mașini avariate. Expresia îi trădează gândurile: creierul lui de îngropător de oase nu realizează nici măcar preţ de o clipă faptul că responsabil pentru dezastrul acela este chiar el.
Când omul hoinăreşte pe căile păcatului, coada îi flutură de plăcere, gândindu-se că acesta este scopul pentru care a fost creat. Gândurile lui cu privire la repercusiuni sunt superficiale. Mintea îi rătăceşte la poftele trupeşti şi apoi previzibil, el se rătăceşte pe calea adulterului. Dintr-o dată, un dezastru i se dezvăluie în faţa ochilor: căsătoria îi este distrusă, numele defăimat, copiii săi se simt înşelaţi şi speriaţi. Însă, ca şi câinele lipsit de prea multă minte, el nu îşi dă seama nici măcar o clipă de responsabilitatea pe care o poartă pentru păcatele lui. În ceea ce-l priveşte, el crede că avea motive întemeiate să procedeze aşa.
Probabil că pricepi că eşti vinovat, poate că ştii că ai păcătuit, însă ai dificultăţi reale în ceea ce priveşte creştinismul. Poate că eşti "aproape convins să devii creştin". E posibil să fii dezinformat cu privire la Biblie din pricina cărţilor pe le-ai citit sau din pricina lucrurilor pe care le-ai auzit. În orice caz, să trecem în revistă cele mai des obiecţii aduse credinţei creştine şi să vedem dacă le putem clarifica din viziunea ta.
În primul rând, să examinăm viaţa intimă a unuia dintre stămoşii noştri. Se pare că întreaga lume necreştină vrea să ştie detaliile cu privire la nevasta lui Cain. Voi rezista tentaţiei de a răspunde "ţi-aş fi spus dacă era Abel". Cain s-a însurat cu o soră îndepărtată. Dumnezeu le-a spus lui Adam şi Evei să fie roditori să să se înmulţească, iar acest lucru nu însemna că ei trebuiau să se ocupe cu grădinăritul şi cu matematica. Porunca Domnului era ca ei să facă copii şi fără îndoială că s-au supus. Cei care se grăbesc să spună despre Cain că a comis incest, ar trebui să realizeze că dacă nu există o lege, nu putea fi vorba de nici o încălcarea de lege. Însă după ce populaţia a fost suficient de numeroasă şi riscul apariţiei problemelor genetice a crescut din pricina blestemului păcatului, Dumnezeu a interzis căsătoria între rude.
Poate că te-ai gândit: "Nu poţi să pretinzi că un Dumnezeu iubitor va trimite aborigeni nevinovaţi în iad doar din pricină că ei nu cred în Isus". Sunt de acord cu tine - Dumnezeu nu-i va trimite în iad doar din pricina acestui fapt, ci din cauza omorurilor, a furturilor, a poftei păcătoase, a mândriei, a urii, a minciunii, a violurilor, a răpirilor, a canibalismului, a mâniei, a înşelăciunii, a torurii, a lăcomiei, a curviilor, etc. Dumnezeu nu trece cu vederea păcatul din pricina culorii pielii sau zonei geografice. Singura acoperire pentru păcat este sângele lui Isus Hristos.
Următorul gând poate fi: "Deci tu susţii că cei care se pocăiesc si se încred în Isus vor fi mântuiţi, iar cei care nu o pot face din acuză că nu au auzit Evanghelia vor merge în iad?" În ziua judecăţii Dumnezeu va face dreptate. Biblia declară: "dar cum vor chema pe Acela în care nu au crezut? Şi cum vor crede în Acela despre care nu au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduire?" ~Romani 10:14~
Dacă realmente îţi pasă de păgâni, rezolvă-ţi relaţia cu Dumnezeu şi du-te să le vesteşti tu însuţi vestea cea bună despre Hristos. Sau e mai aproape de adevăr faptul că puţin îţi pasă de "aborigenii nevinovaţi" şi ceea ce vrei de fapt e o să îţi găseşti scuze pentru a trăi în continuare în păcat?
Cum rămâne cu toată suferinţa din lume? Sigur că aceasta este dovada faptului că Biblia greşeşte când spune că Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu nu este doar un binevoitor care zâmbeşte pururea spre rasa umană. De fapt Biblia ne spune că El e plin de mânie; vine ziua când El "îşi preface mânia într-un jăratic, şi ameninţările în flăcări de foc" ~Isaia 66:15~ Sunt câteva lucruri în acest pasaj pe care nu le înţeleg, însă va veni ziua când voi cunoaşte toate lucrurile. Între timp voi avea încerede în Dumnezeu şi-mi voi folosi priceperea pe care o am. Ceea ce nu înţeleg este că Scriptura ne spune că " judecăţile (lui Dumnezeu) sunt pe tot pământul - că El dă ploaie, El trimite fulgerul şi El produce cutremurele. Nu ştiu cât de multe cutremure, din cele un milion care se estimează că au loc în fiecare an, sunt simple fenomene ale naturii sau sunt judecăţi ale lui Dumnezeu.
Un băieţel i-a spus la un moment dat mamei sale: ''m-am săturat de mâncarea pe care mi-o tot dai - cartofi, mocovi şi spanac. De acum încolo îmi aleg singur propria mea diată : nu vreau nimic altceva decât tablete de ciocolată la micul dejun, la prânz şi la cină." Imaginează-ţi cum ara arăta copilul dacă i-am permite să mănânce ceea ce îşi doreşte - s-ar putea îmbolnăvii foarte tare sau chiar ar putea muri din pricina mâncării necorespunzătoare. Faţa i s-ar umple de coşuri, ceea ce ar dovedi că nu primeşte mâncarea necesară, şi că deşi ea are totuşi gust bun, nu este bună pentru el.
Atitudinea adultului se aseamănă cu cea a copilului "Doamne de acum încolo, nu mai vreau mâncarea pe care mi-o dai Tu, mi-o voi alge eu". Şi el alege mai degrabă păcatul, decât neprihănirea; el doreşte ceea ce are gust bun, nu ceea ce este bun. Ca rezultat direct al modului de nutriţie păcătos a omenirii, plăgi chinuitoare izbucnesc pe toată faţa pământului: boli, inundaţii, cutremure, foame, duferinţe fără sfârşit şi moarte. Toate aceste lucruri ar trebui să ne atenţioneze că în nutriţia noastră ceva este greşit. În loc de a folosi suferinţele omenirii drept scuză pentru respingerea lui Dumnezeu, priveşte-le ca pe nişte dovezi clare pentru a-l accepta pe El, împreună cu explicaţiile date de Cuvântul Său. Sunt dovezi vii ale faptului că ceea ce spune Dumnezeu este adevărat. Dacă alungăm pilotul pentru că dorim să preluăm controlul, atunci n-ar trebui să ne plângem că avionul se prăbuşeşte.
Ray Comfort - Dumnezeu nu crede în atei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu