sâmbătă, 16 aprilie 2011

Învăţătorul vostru plăteşte darea!?!

„Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?" „Ba da”, a zis Petru. Şi, când a intrat în casă, Isus i-a luat înainte şi i-a zis: „Ce crezi, Simone? Împăraţii pământului de la cine iau dări sau biruri? De la fiii lor sau de la străini?” Petru I-a răspuns: „De la străini.” Şi Isus i-a zis: „Aşadar, fiii sunt scutiţi. Dar, ca să nu-i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa şi trage afară peştele care va veni întâi; deschide-i gura şi vei găsi în ea o rublă pe care ia-o şi dă-le-o lor, pentru Mine şi pentru tine.” ~Matei 17:24-27~
  Domnul a înfăptuit această cea de-a patra minune în folosul lui Petru şi pentru învăţătura noastră. Petru a avut nevoie să înveţe încă o dată ce măreţ este Domnul şi că El nu poate fi încadrat în tiparul gândirii sau ale obiceiurilor omeneşti. După ce a înţeles că Domnul nu trebuia să plătească taxa pentru templu pentru că El era Împăratul, Fiul lui Dumnezeu, Petru trebuie să mai înveţe încă o lecţie. Domnul a fost un evreu credincios, care a ţinut  totdeauna cerinţele legii lui Moise - nu tradiţiile oamenilor. 
   Deşi ca Fiu avea privilegiul să nu plătească taxa la templu, El s-a folosit de libertatea Sa şi a plătit, pentru că nu avut să jignească sau să dea prilej de poticnire. Nu numai atât: Domnul l-a înălţat pe Petru la acelaşi nivel cu El: "Dă-le pentru Mine şi pentru tine".
   Hristos şi-a arătat măreţia astfel: 
  1. atotştiinţa Sa, când i-a luat-o înainte lui Petru; 
  2. atotputernicia Sa, când i-a pregătit banii necesari 
   Din cauza păcatului, Adam şi-a pierdut autoritatea asupra regnului animal; însă cel de-al doilea Adam Şi-a demonstrat puterea într-un mod miraculos. Petru avea ceva de făcut: să ia o undiţă, nu o plasă - aşa cum se obişnuia - şi a ascultat. Domnul a recompensat credinţa şi ascultarea lui Petru: chiar primul peşte pe care l-a prins avea un ban în gură, suma exactă a taxei templului pentru două persoane! Acest miracol este înregistrat doar de Matei, pentru că el îl prezintă pe Împăratul căruia nu-i este ruşine să ne numească fraţi, ridicându-ne la nivelul Său.
                                                                       ~A.E. Bouter~