marți, 27 septembrie 2011

Din Viaţa şi jurnalui lui David Brainerd (2)


   "Cerul înseamnă să fiu pe placul lui Dumnezeu, şi să-L slăvesc, şi să-I dau totul, şi să fiu pe deplin consacrat slavei sale; acesta este cerul pe care îl doresc;  aceasta este religia mea, şi aceasta este fericirea mea, şi aşa a fost de la început, din momentul în care am primit religia adevărată; şi toţi care au această religie mă vor întâlni în ceruri.
Nu merg în ceruri ca să fiu onorat, ci ca să Îi aduc onoruri lui Dumnezeu. Nu contează unde voi sta în ceruri, dacă voi avea un loc de seamă sau umil; contează să iubesc, să slăvesc şi să fiu pe placul lui Dumnezeu."

   "Am înţeles că nu voi mai fi niciodată fericit dacă nu mă face Dumnezeu fericit, dăruindu-mi capacitatea de "a-L slăvi şi a-L lăuda pentru totdeauna". luaţi-mi acest lucru, şi dăruiţi-mi cel mai frumos rai conceput vreodată de oameni sau de  îngeri, şi voi fi nefericit în veşnicie."


   "O, nu plăcerile lumii mă pot mângâia! Dacă Dumnezeu îşi retrage prezenţa, ce sunt plăcerile oraşului pentru mine?O oră de singurătate în prezenţa lui Dumnezeu este mai bună decât o lume întreagă." 


   "Nu cred că mai există altă fiinţă la fel de rea ca mine. O, stricăciunea din sufletul meu! O, vina şi ruşinea care mă chinuiesc în faţa lui Dumnezeu! Nu mai ştiu ce să fac. O, doresc fierbinte să fiu curăţit de petele stricăciunii sufleteşti! O, dacă aş putea deveni asemeni lui Dumnezeu, sau dacă aş putea să Îi aparţin lui Dumnezeu" 

                                                                                                        ~David Brainerd~