sâmbătă, 26 februarie 2011

Capcana privirii pătimaşe

     Primul păcat consemnat de Biblie este reacţia Evei când a văzut un lucru pe care l-a dorit. Era „bun de mâncat … plăcut de privit, şi … de dorit ca să deschidă cuiva mintea” ~Genesa 3:6~. Dar totuşi, acel lucru era interzis! Tot aşa este şi pofta – o dorinţă intensă, de nestăvilit, îndeosebi pentru ceea ce este interzis. Pavel descrie dorinţa ca „pofta rea” ~Coloseni 3:5~. Nu poţi să te joci cu ea pentru că te va birui.
     Mai întâi, pofta este o stimulare a minţii. „Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea. Nu vă înşelaţi preaiubiţii mei fraţi” ~Iacov 1:14-16~. Acest verset ne spune că pofta aparţine naturii adamice şi este progresivă. Când o privire devine un gând rău, atunci urmează păcatul şi moartea. Nu este de mirare că apostolul Iacov spune: „Nu vă înşelaţi preaiubiţii mei fraţi.”
     Privirea plină de poftă a ruinat multe vieţi. Trăim într-o vreme în care ispitele poftei sunt multe, astfel încât trebuie neapărat să facem legământ cu ochii noştri ~Iov 31:1~. Oamenilor păcătoşi le place să arunce o a doua privire şi mulţi au fost distruşi de consecinţele acestui fapt. Chiar şi oameni evlavioşi au fost prinşi în această cursă; David nu şi-a întors privirea şi a căzut în păcat. Fiul lui, Amnon, a cedat unei priviri pline de poftă care i-a ruinat relaţiile familiale şi l-a costat viaţa ~2Samuel 11-13~. Însă creştinii au puterea lui Dumnezeu de a-şi întoarce ochiide la desfrânare şi ispită. 
      Care sunt ameninţările privirii pline de  poftă?

  • Întinează mintea. Când mintea este plină de gânduri necurate, viaţa degenerează până la cel mai josnic nivel. Persoana se gândeşte la ce ar face dacă s-ar ivi oportunitatea, iar păcatul premeditat găseşte de obicei o oportunitate. Înţeleptul a spus: „căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet” ~Proverbe 23:7~. Petru ne-a învăţat că trebuie să „vă feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul” ~1Petru 2:11b~
  • Privirea plină de poftă  ne duce în imposibilitatea de a gândi corect despre noi înşine şi despre alţii. Atunci când mintea se concentrează pe ceea ce este interzis, logica este desconsiderată, bunul simţ este respins, iar sfatul sănătos este înăbuşit. Tinerii şi tinerele necăsătorite îşi pierd curăţia când îşi desfată privirile cu ceea ce hrăneşte natura firească. Cei căsătoriţi nu se pot raporta corect la tovarăşii lor de viaţă când permit gândurilor să alunece în desfrânare. Influenţe subtile, precum ţinutul de mână în public, relevă o relaţie superficială şi creează dificultăţi pentru alţii. Pavel îl încurajează pe Timotei: „fugi de poftele tinereţii” ~2Timotei 2:22~ Privirea plină de poftă ne face să alunecăm spre gânduri rele şi să ne imaginăm situaţii ireale.  Acesta este, bineînţeles, scopul autorilor iscusiţi de literatură care folosesc cuvinte sugestive, descrieri detaliate şiun limbaj adecvat pentru a crea imagini mintale şi impulsuri fizice de care scapi greu. Aproape fără excepţie, copertele acestor cărţi arată limpede că ele nu sunt bune pentru un creştin.
  • Privirea plină de poftă opreşte dezvoltarea dragostei curate. Dragostea adevărată nu se bazează pe frumuseţea feţei sau pe aspectul exterior, ci pe caracter şi angajament. Dragostea durează mult; pofta trece. 
  • Privirea plină de poftă aduce condamnare. „Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: «Să nu preacurveşti.»” Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui” ~Matei 5:27-28~ Temele principale ale acestor versete sunt: ura lui Dumnezeu faţă de trădarea unităţii familiale şi consecinţa dramatică de a fi despărţit de cer. În mod clar sunt condamnate privirea plină de poftă, imaginaţia murdară şi indecentă, precum şi dorinţa ascunsă pentru ceea ce este interzis. Contextul pasajului de mai sus aduce în centrul discuţiei ochiul şi mâna. Ei sunt vinovaţii pentru adulter. Privirea şi atingerea plină de poftă trebuie să fie excluse complet din viaţa noastră. Ar fi mai bine să trăieşti fără aceste două simţuri decât să fii pierdut veşnic din cauza lor. Deşi privirea pătimaşă se aplică mai mult bărbaţilor decât femeilor, toţi trebuie să evităm păcatul privirii necurate, precum şi al ispitirii celorlalţi. 
     Cum ne putem păzi de aceste ameninţări?

  • Prin pocăinţa de orice eşec în acest domeniu. A-I cere ajutor lui Dumnezeu înseamnă a folosi resursele date de El. Dumnezeu aşteaptă ca noi să biruim şi să nu pierim. Prin umblarea în Duhul. Carnea şi duhul lucrează unul împotriva celuilalt. ~Galateni 5:16-17~. Viaţa este o călătorie. În această călătorie şi în căutarea ajutorului Duhului lui Dumnezeu care locuieşte în noi, El ne vacălăuzi în tot adevărul. 
  • Prin evitarea discuţiilor, a locurilor şi a oamenilor care ne duc în ispită. Unii se desfată în ispitirea celor nevinovaţi. Dar Iosif „a fugit afară din casă” ~Genesa 39:12~. Prin conversaţie şi comportament adecvat, ar trebui să ne construim reputaţia de creştini autentici. 
  • Prin refuzarea invitaţiilor de-a face ceva ce ştim că nu ne va înălţa spiritual.  Ar trebui să evităm locurile unde indecenţa este predominantă. De exemplu, ar trebui să avem discernământ în privinţa participării la evenimente precum reuniuni de familie şi adunări de afaceri unde ştim că indecenţa va fi evidentă. 
  • Îmbrăcându-ne decent! Îmbrăcarea modestă ne fereşte să gândim pătimaş şi să-i ispitim pe alţii. Vestimentaţia modestă are menirea de a acoperi şi ascunde trupul, nu de a-l dezveli. 
  • Meditând la lucrurile bune. Nu trebuie să ne concentrăm asupra necurăţiei, nici măcar pentru scurt timp. Ci ar trebui să ne imaginăm şi să ne gândim la lucruri curate. ~Filipeni 4:8~ ne oferă o listă de lucruri bune cu care să ne umplem mintea. 
  • Făcând fiecare gând rob ascultării de Hristos ~2 Corinteni 10:5~. Când vine ispita, trebuie să ne schimbăm ţinta gândurilor care trec prin mintea noastră. Petru a afirmat aceasta astfel: „încingeţi-vă coapsele minţii voastre” ~1 Petru 1:13~. Aceasta înseamnă să adunăm şi să strângem gândurile slobode care sunt împotriva moralei şi evlaviei. 
    Cu intenţia categorică de a distruge, pofta ne depărtează de adevăr. Trebuie să o depistăm la timp şi să o tratăm într-un mod hotărât şi imediat. Dacă nu, ne va distruge! 
     Prin ajutorul lui Dumnezeu putem fi mai mult decât biruitori!
                                                                                  ~Wayne Shank din Revista Sămânţa adevărului~

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu