joi, 10 februarie 2011

Martorul (partea I)

- Ca să fie totul clar, spuse Nadim...de fapt eu nu-mi spun creştin
- Nu ştiu ce vreţi să spuneţi, domnule. Nu sunteţi păstor?
- Într-adevăr, sunt, spuse Nadim. Doar că nu-mi aplic numele de creştin.
- Atunci ce spuneţi că sunteţi? întrebă Taric
- Un ucenic al lui Isus.
- Nu e acelaşi lucru?
- Mi-aş dori să fie, spuse Nadim. Dar găsesc că în partea noastră de lume sunt foarte mulţi cei care-şi spun creştini. Ce vor să spună prin asta este că nu sunt musulmani sau evrei. Dar acest lucru nu înseamnă că sunt cu adevărat ai lui Isus Cristos
- Se duc la biserică nu-i aşa?
- Sigur dar mersul la biserică nu te face creştin, tot aşa cum mersul la restaurant nu te face să devii una dintre specialităţile casei. Creştinismul autenticnu este un grup etnic. Nu este un grup rasial. Nu este un club de sociatate. Nu este ceva ce scrii pur şi simplu pe certificatul de naştere sau pe cartea de identitate. Este vorba despre o decizie pe care trebuie să o iei, o decizie din proprie voinţă.
- Ce fel de decizie?
- Decizia de a crede că Dumnezeu te iubeşte şi are un scop şi un plan minunat, extraordinar pentru viaţa ta, aşa cum spune Biblia. Şi Dumnezeu atunci începe să-ţi arate motivul pentru care te-ai născut şi misiunea specială şi aventura pentru care te-a creat de la bun început.
- Crezi că Dumnezeu există nu-i aşa?
- Sigur, Dumnezeu există. Trebuie să existe
- Asta este adevărul. Dumnezeu trebuie să existe. Dacă nu atunci cine a creat lumea aceasta şi tot ce e pe ea? Pământul, cerul, galaxiile? Dar animalele, plantele, omenirea? Numai Dumnezeu poate crea toate acestea cu o asemenea complexitate, precizie şi frumuseţe.
- El este Creatorul nostru. Orice om îi datorează Lui existenţa şi bunăstarea. Dovada pentru existenţa eternităţii din inima noastră. Solomon a spus: ''El a făcut toate lucrurile frumoase la vremea lor şi a întemeiat veşnicia. De asemenea, El a pus şi veşnicia în inima oamenilor.
- Este grozav să crezi în existenţa lui Dumnezeu: niciun om întreg la minte nu I-ar nega existenţa. Profetul David spunea: ''Nebunul zice în inima lui: nu este Dumnezeu''
- Domnule eu nu sunt nebun, dar mi-e greu să cred că un Dumnezeu atăt de mare şi de minunat mă iubeşte pe mine
- Sigur că te iubeşte. Şi El te asigură mereu de dragostea Sa pentru tine.
- Mă reasigură de dragostea Lui pentru mine? Cum?
- Prin răsărit şi prin apus, prin munşi şi prin căi, prin copaci şi flori, prin răgetul fiarei sălbatice şi prin cântecul unei păsări. Prin bătaia inimii tale şi prin suflarea ta. Prin grija Lui pentru tine, prin faptul că îţi împlineşte nevoile, că veghează asupra ta. Biblia declară în mod clar dragostea lui Dumnezeu, acolo unde El spune:''Te-am iubit cu o iubire veşnică.''
- Da?
- Da. Şi El are un plan minunat şi uimitor pentru tine. aşa cum a spus Christos: ''Eu am venit pentru ca ei să aibă viaţă veşnică şi s-o aibă din abundenţă.''
- Deci asta este pentru noi?
- Da, dar nu ne putem bucura de această dragoste sau de acest plan din cauza păcatului.
- Deci asta e problema.
- Omul este păcătos şi este despărţit de Dumnezeu. Omenirea este la mare distanţă de dragostea şi planul Său.
- Ce dezamăgire!
- Aşa cum ştii, Dumnezeu l-a creat pe Adam curat şi pur, ca să reflecte chipul Său, dar Adam nu a ascultat de Dumnezeu şi s-a răzvrătit împotriva Lui. El şi Eva au mâncat din pomul interzis şi au suferit judecata şi pedeapsa lui Dumnezeu. Plata păcatului este moartea. Totuşi, Dumnezeu nu a creat moartea; păcatul a adus moartea - nu numai moartea fizică ci şi moartea spirituală, care este separarea de Dumnezeu. Era imposibil pentru Adam cel păcătos să rămână în comunicare cu Dumnezeu cel Sfânt, aşa că a fost alungat din grădină, în lume, în timp ce păcatul a rămas în trupul său şi a fost transmis mai departe, generaţie după generaţie, dar...
- Dar ce?
- Dar Dumnezeu, care este drept în toate este şi nespus de îndurător. El nu poate să treacă pur şi simplu cu vederea pedeapsa pentru păcat. El este drept. dar este şi iubitor, iertător şi îndurător. Aşa că prin îndurarea şi dragostea Sa, El a pus la cale mântuirea omului şi readucerea sa la ceea ce a fost creat să fie, precum şi refacerea comuniunii sale cu El.
- Deci Dumnezeu a iertat toate păcatele.
- Dar cum rămâne cu dreptatea Sa? Pedeapsa cu moartea a rămas în vigoare.
- Ei, aici avem o problemă.
- Dumnezeu însuşi a oferit soluţia. El a pregătit o jertă de ispăşire. A plătit răscumpărarea prin Hristos Isus. Căci aşa cum în Adam toţi mor, în Hristos toţi vor fi aduşi la viaţă.
- Ce vreţi să spuneţi?
- Fiindcă atât de mult a iunit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Trebuie să crezi că Isus Hristos este salvatorul omenirii, să mărturiseşti că El a murit pe cruce pentru a ne lua păcatele asupra Lui şi că a înviat din morţi pentru a ne da viaţa veşnică. El este singura cale spre viaţa veşnică în cer.
- De ce trebuia să fie Isus Hristos?
- Bună întrebare. De ce Isus Hristos? Ştii, Dumnezeu a impus judecata şi El este Cel care voia s-o anuleze. Ca s-o anuleze, era nevoie de o răscumpărare, de un preţ. Cine să plătească preţul? Ştii care era preţul?
- Moartea. Plata păcatului este moartea.
- Cineva trebuia să moară. Nu putea fi omul, pentru ca el este obiectul îndurării lui Dumnezeu şi Dumnezeu nu voia ca omul să moară. Cealaltă opţiune era Dumnezeu, dar Dumnezeu nu poate muri. Era nevoie de un substituit, de o fiinţă umană superioară omenirii. Trebuia să aibă natură omenească şi natură divină. Trebuia să fie sfânt, fără păcat. Nu trebuia să aibă sămânţa lui Adam. Deci, cine putea fi? Isus Hristos a fost singura persoană care se ridica la înălţimea acestui standard. Aşa că Dumnezeu a luat forma unui om şi a intrat în lume să moară în locul omului, să sufere pedeapsa şi să învie din morţi pentru a face posibilă răscumpărarea.
- Acesta este, pe scurt, ce înseamnă să-L urmezi pe Hristos. Eu am luat decizia asta în urmă cu 32 de ani şi mi-a schimbat complet viaţa.
- Dar să ştii, îţi spun din proprie experienţă, că am cunoscut oameni care au mers la Biserică toată viaţa şi le-au spus tuturor, şi şi-au spus chiar şi lor, că sunt creştini, dar nu au fost niciodată adevăraţi ucenici ai lui Isus. Ei se roagă, postesc, fac milostenie printre cei săraci, dar nu iau niciodată decizia clară de a crede şi de a se încrede în Isus şi de a-L urma. Drept urmare, cu tristeţe o spun, n-au trăit niciodată experienţa dragostei şi însuşirii planului lui Dumnezeu pentru viaţa lor. Mai rău, unii îşi spun creştini şi încalcă tot ce a învăţat Isus. Mint în loc să spună adevărul, indiferent cât i-ar costa. Se complac în consumul de acool şi droguri. Au relaţii sexuale înainte de căsătorie şi au aventuri după căsătorie, în loc să se păstreze puri înainte de căsătorie şi să fie devotaţi unei singure soţii.
- Sunt curios, cine crezi tu că a fost Isus Hristos?
- Cu tot respectul trebuie să spun,domnule , că sigur nu sunt un ucenic al lui Isus. Dar aş spune că a fost un mare lider religios.
- Sunt de acord cu asta, tinere. Isus Hristos sigur a fost un mare lider religios ale cărui învăţături au schimbat cursul istoriei. Dar a fost mai mult decât un simplu om bun sau un mare învătător. Noul Testament Îl prezintă în mod clar ca fiind Dumnezeu.
- Ei bine, pastore Nadim, dacă pot să fiu sincer...
- Sigur că da, te rog, eşti printre prieteni, Taric.
- Atunci...ei bine, sunt sigur că acei creştini care au scris Noul Testament au crezut că Isus era Dumnezeu. Probabil că ăşi doreau ca El să fie Dumnezeu. Dar Isus în mod cert nu a pretins niciodată că ar fi Dumnezeu.
- De fapt, Taric, tocmai asta a făcut.(...)
-Taric, ai avut vreodată prilejul să citeşti Noul Testament?
- Nu, domnule, n-am citit.
- Ar trebui să-L citeşti. Cred că îţi va plăcea. De fapt, înainte să mergi la culcare în seara asta, am să-ţi dau unul din exeplarele mele.
- Sunteţi foarte amabil. Mi-ar plăcea să citesc Noul Testament.
- Cred că vei descoperi că este fascinant, aşa cum a fost şi pentru mine de-a lungul anilor. De exemplu Isus a susţinut cu îndrăzneală şi consecvenţă că El şi Dumnezeul Atotputernic sunt una şi aceaşi persoană. În Ioan 10:30, Isus spune: ''Eu şi Tatăl suntem una''. În Ioan 8:19, Isus spune: ''Dacă m-aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl meu.'' În Ioan 12:45 afirmă: ''Şi cine mă vede pe Mine, vede pe cel ce M-a trimis pe Mine.'' În Ioan 11:25, Isus îi spune unei femei pe nume Marta ''Eu sunt învierea şi viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte, şi crede în Mine, nu va muri niciodaţă.''
- A spus Isus toate astea?
- Sigur că da, şi erau afirmaţii destul de îndrăzneţe şi controversate! De fapt, în Ioan 10:31-33 citim că liderii religioşi ai vremii erau atât de furioşi pe El, încât erau gata să-L omoare cu pietre. Dar Isus le-a spus: ''V-am arătat multe lucrări bune care vin de la Tatăl Meu; pentru care dintre aceste lucrări aruncaţi cu pietre în mine?'' Iar liderii religioşi I-au răspuns: ''Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o blasfemie, şi pentru că Tu, care eşti om te faci Dumnezeu.'' De fapt când Isus a fost condamnat oficial la moarte de către liderii religioşi din Ierusalim, acuzaţiile care I s-au adus a fost aceea de blasfemie - adică pentru că susţinuse că este Dumnezeu, când liderii religioşi spuneau că nu este. Altfel de ce crezi că se răspândeau veştile despre El prin tot Orientul Mijlociu în vremea aceea? În Matei 4 se spune că: ''Isus străbătea toată Galileea, învăţând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod. I s-a dus vestea în toată Siria; şi aducea la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei paralizaţi; şi El îi vindeca. După El au mers multe noroade, din Galileea, Decapole, Ierusalim şi de dincolo de Iordan.'' În Matei 15 chiar se spune că Isus s-a dus în Liban să le spună oamenilor vestea bună că Dumnezeu îi iubea şi avea un plan minunat pentru viaţa lor.
- Ce încerca Nadim să-ţi spună, spune doamna Nur, este că Isus S-a exprimat foarte clar când le-a vorbit oamenilor că El este Dumnezeu. Nu a vorbit în dodii. A afirmat foarte limpede un fapt. Toţi ştiau ce spunea, inclusiv duşmanii Lui. Nu erau mulţumiţi cu acest lucru, e adevărat , aşa cum nu sunt mulţumiţi nici astăzi. Dar sigur nu era un secret.
- Poate că nu. doamnă Nur, dar trebuie să mărturisesc că toate astea pentru mine sunt lucruri noi.
- Înţelegem perfect, răspunse ea. La începutul căsniciei noastre, nici noi nu ştiam că Isus a spus vreodată că este Dumnezeu. În fosd, niciunul din noi nu fusese crescut într-o familie care să-L urmeze pe Hristos. Nici Nadim, nici eu, nu aveam propria noastră Biblie. Dar într-o bună zi, un cuplu de tineri căsătoriţi pe care îi cunoşteam ne-a pus în faţa unei provocări şi ne-a spus: ''Cine citeşte Noul Testament şi spune că Isus nu a pretins că este Dumnezeu este asemenea unui orb care stă afară, în soare, în miezul zilei şi spune că nu vede soarele.'' Ca să fiu sinceră m-am simţit un pic ofensată şi puţin ruşinată fiindcă nu citisem niciodată Biblia. La fel se simţea şi Nadim. În seara aceea am primit primul noastru exeplar din Noul Testament şi am început să-l citim. Şi cu cât citeam mai mult, cu atât ne dădeam seama mai bine că prietenii nosştri aveau dreptate.
- Şi pe urmă?
- Ei bine, asta a ridicat o problemă serioasă pentru noi.
- Ce fel de problemă?
- Păi, Taric, priveşte lucrurile în felul următor: de vreme ce Isus a susţinut că este Dumnezeu, nu putea să fie doar un om bun, un om moral sau un profet care a spus multe lucruri profunde. Fie a fost Dumnezeu, fie nu. Fie spunea adevărul, fie nu. Nu există jumătăţi de măsură. Nu ne-a lăsat altă opţiune. El Şi-a demonstrat divinitatea de multe ori. în multe feluri. Ştia cine este. Noi putem să o acceptăm sau să o respingem, să o credem sau să o negăm; nu putem rămâne simpli spectatori. După ce citeşti ce este scris în Noul Testament, crede şi urmează viaţa, faptele şi cuvintele lui Hristos. Atunci vei crede afirmaţiile Lui care spun că El este Dumnezeu.
- Nu există cale de mijloc aici: fie accepţi ca fiind adevărat ce a spus, inclusiv afirmaţiile despre natura Sa divină, fie refuzi totul şi spui că a fost un mincinos. I-a înşelat el oare pe ucenici, lumea întreagă şi pe noi? Cum ar putea un om care predică despre cât de bun este adevărul să facă afirmaţii atât de eronate? De asemenea, dacă ce a spus era o minciună, cum a putut să meargă până la capăt şi să moară pe cruce? Moare cineva pentru o minciună? Fiule, Hristos este fiul lui Dumnezeu. El a spus deschis lucrul acesta despre Sine Însuşi şi tot ce a spus este documentat în Biblie, care este corectă şi adevărată. Prin urmare, eu şi alte milioane de credincioşi, credem acest lucru şi Il acceptăm.
- Taric, acesta este adevărul. Când vei citi Cuvântul Lui dumnezeu, care este Sfânta Biblie, îţi va confirma că El este Dumnezeu.
- Aşa pur şi simplu?
- Da, în primul capitol din Ioan ni se spune: ''La început a fost Cuvântul.'' Trebuie să ştii că în această propoziţie, ''Cuvântul'' este la genul masculin ''Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu...Cuvântul s-a făcut trup şi a locuit printre noi.'' Hristos a trăit printre noi.
- Acesta este doar unul dintr-o serie de citate asemănătoare. În Noul Testament se menţionează clar, de unsprezece ori, că Hristos este  Dumnezeu şi de vreo cincizeci de ori se spune că El este Fiul lui Dumnezeu.
- Şi fiu? Calitatea de fiu este un subiect care intrigă.
- Asta pentru că priveşti problema din perspectiva omenească. Fiul nu este un fiu în sens fizic, nu este un produs omenesc. Dumnezeu este Duh şi nu poate concepe un fiu. De asemenea nu este fiu, în termenii succesiunii, adică Dumnezeu Tatăl să fie primul, succedat de Hristos fiul. Acest lucru nu este adevărat. Conceptul de fiu are semnificaţii spirituale. Hristos este fiul lui Dumnezeu prin dragoste. Calitatea de fiu înseamnă, de asemenea egalitate cu Dumnezeu. Înseamnă şi asemănare; înseamnă că El este asemenea lui Dumnezeu. Pe scurt, asta este Isus şi dacă mai ai întrebări, îţi voi răspunde cu bucuire.
- Când citeşti Noul Testament, vei descoperi singur toate acestea. Vei afla că El este un învăâător bun, aşa cum spun atât prietenii, cât şi duşmanii Lui. Cum ar fi putuu fi un învăţător bun, dacă acceptăm tot ce a spus şi negăm totuşi afirmaţiile Sale referitoare la faptul că El este Fiul lui Dumnezeu? Oare un învăţător bun ar induce pe cineva în eroare? Nu ar spune un învăţător bun adevărul despre cel mai important atribut al Său?
- Cred că aveţi dreptate.
- Unul din lucrurile pe care le-am remarcat şi care m-au surprins cu adevărat în timp ce studiam viaţa lui Hristos, a fost acela că, oamenii pe care-i cunoşteam sau alţii din întreaga lume despre care citeam, în momentul în care au decis să fie ucenici adevăraţi ai lui Hristos, vieţile lor s-au schimbat în bine. Au început să semene cu Isus, au devenit mai iubitori, mai buni, mai oneşti, mai dispuşi să-i ajute pe alţi şi să se gândească la nevoile celor săraci sau în suferinţă. Şi uitându-mă de-a lungul istoriei, m-a izbit faptul că oriunde a fost proclamat Isus, vieţile oamenilor, au fost transformate şi naţiunile s-au schimbat în bine. Cum ar fi putut să se întâmple toate acestea fără puterea lui Hristos care este capabilă să schimbe inimile şi vieţile oamenilor? Numai Dumnezeu poate schimba în acest fel.
- Asta e adevărat!
        ...va urma
                                                         Josh McDowell - ''Martorul''Jo

E mult prea scumpă...



Ce cuvinte frumoase şi adevărate conţin cântarea asta!!


Autor: Ramona şi Cătalin Lup, Album: Cu mine fii

E mult prea scumpă viaţa asta
Ca s-o petreci nepăsător
/: E mult prea scumpă orice clipă
S-o lasi să treacă fară spor:/

E mult prea scump Cuvantul vieţii
Să-l poţi uita şi-un ceas măcar
/: E mult prea scumpă rugăciunea
Să-i poţi nesocoti vreun har:/

E mult prea scumpă adunarea
Să nu faci totul pentru ea
/: E mult prea scumpă-mbrăţişarea
Sa-ti pară vreo iertare grea:/

E mult prea scumpă răsplatirea
Statorniciei la sfârşit
/: Să-ţi par-acum prea grea-ncercarea
Pe care-o ai de suferit :/

E mult prea scumpă mântuirea
Să nu-i dai totul pe pământ
/: Şi pacea inimii şi slava
Statornicului legământ:/

E mult prea scumpă veşnicia
S-o dai pe-o umbra şi pe-un fum
/: E mult prea scump Hristos şi Raiul
Sa nu dai tot să-l ai acum!


Mult har şi binecuvântare pe calea Domnului!