joi, 18 august 2011

Cum ştim dacă Îl iubim pe Isus?!


1. Dacă iubim o persoană, ne place să ne gândim la ea. Nu avem nevoie să ni se amintească de ea. Nu-i uităm numele, trăsăturile şi caracterul sau lucrurile pe care le îndrăgeşte şi ceea ce-i place să facă, sau cu ceea ce ce ocupă. La fel este şi relaţia dintre un  creştin adevărat şi Hristos! 
2. Dacă iubim pe cineva, ne place să auzim despre persoana respectivă. Ne găsim plăcere în a-i asculta pe cei care  vorbesc despre ea. Dăm dovadă de interes în orice  se spune despre ea, ne interesează părerea celor din jur cu privire la ea.  La fel este şi relaţia dintre un adevărat creştin şi Hristos
 3. Dacă iubim pe cineva, ne place să citim despre ea. Câtă plăcere are o scrisoare primită de la un soţ care e plecat către soţia lui, sau o scrisoare de la un fiu plecat către mama lui... La fel este şi între un adevărat creştin şi Hristos.

4. Dacă iubim o persoană, ne face plăcere să-i fim pe plac. Ne place să ştim care sunt gusturile şi opiniile ei, să acţionăm după sfatul ei şi să facem lucruri pe care le place!...La fel este şi între un adevărat creştin şi Hristos

5. Dacă iubim pe cineva, ne face plăcere să fim prieteni. Înclinăm să îi fim pe plac chiar dinainte de a o cunoaşte bine...La fel este şi între un adevărat creştin şi Hristos.


6. Dacă iubim pe cineva, suntem geloşi când e vorba de numele şi onoarea ei! Nu ne place să auzim pe cineva că vorbeşte pe persoana iubită de rău, suntem pentru ea şi îi luăm apărarea. La fel este şi între un creştin adevărat şi Hristos.7

7.Dacă iubim pe cineva ne place să vorbim cu persoana respectivă, să-i spunem gândurile noastre şi să ne împărtăşim bucuriile şi tristeţiile. Nu întâmpinăm dificultăţi în a avea subiecte de conversaţie! La fel este şi între un creştin adevărat şi Hristos.

8. Şi în final, dacă iubim pe cineva, ne dorim să petrecem timp cu persoana respectivă. Ne gândim la ea, ne place să o auzim, să stam împreună. Atunci când iubim pe cineva cu adevărat vrem ceva mai mult...La fel este şi între un creştin adevărat şi Hristos.
                                                                                                                J. C. Ryle

Vaporul



Un băieţel stătea la mal făcând semne unui vapor mare, care tocmai părăsise ţărmul. Un om a observat semnele disperate ale micuţului şi i-a zis:
 - Copile, nu fi prost! Vaporul nu-şi va schimba cursul numai din cauza semnelor pe care le faci tu ca să se întoarcă şi să te ia!
Dar vaporul s-a întors la mal şi l-a luat pe copil, îmbarcându-l pe vas. De pe punte, copil a trigat:
 - Domnule, eu nu sunt prost. Căpitanul vaporului este tatăl meu!!
Tot aşa şi noi ştim că Cel ce conduce Universul întreg în mersul său e Tatăl nostru şi El aude rugăciunile noastre.