Trenul vieţii merge şi ziua şi noaptea. Unele călătorii au loc în întuneric, unele lucruti sunt greu de deosebit. ''Cine dintre voi se teme de Domnul, să asculte glasul robului Său! Cine umblă în întuneric şi n-are lumină, să de încreadă în Numele Domnului şi să se bizuie pe Dumnezeul lui!'' ~Isaia 50:10~ Da, până şi cei evlavioşi care se tem de Domnul şi care ascultă glasul robului Său, vor păşi uneori acolo unde nu există lumina care să le călăuzească paşii şi nu este căldura care să le mângâie simţurile afectate. Acestea nu sunt vremuri de pedeapsă, de răsplată sau de abandon. Nu, ele sunt perioade în care Dumnezeu plănuieşte următoarele etape ale dezvoltării tale, când te conduce spre avansare în împărăţia Lui.

     Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, oameni ce se temeau de Dumnezeu şi împlineau cuvântul Lui au fost trimişi să fie arşi de vii pentru că au refuzat să se închine statuii de aur a împăratului ~Daniel 3~ Să citim mărturisirea credinţei lor:

    (1) ''Dumnezeul nostru...poate să ne scoată din cuptorul aprins (vs. 17) - ei nu s-au îndoit de puterea lui Dumnezeu.

    (2) ''Şi ne va scoate'' - ei nu s-au îndoit de intenţia lui Dumnezeu.

    (3) ''Şi chiar de nu ne va scoate...nu ne vom închina chipului tău de aur (vs. 18) - ei nu s-au gândit la o alternativă pentru credinţa lor în Dumnezeu. A trebuit să meargă până la capăt pentru a o scoate la capăt, şi aşa au făcut!

    Şi tu vei scăpa, rămâi ăn trenul vieţii, ''Încrede-te în Numele Domnului, bizuie-te pe Dumnezeul tău!'' El are ultimul cuvânt, nu diavolul, circumstanţele sau oamenii. Asemenea celor trei iudei, vei ieşi curat ca aurul încercat în foc.